Se afișează postările cu eticheta Prut. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Prut. Afișați toate postările

duminică, 23 iulie 2017

Prutul nostru cel de toate zilele

Am făcut parte acum vreo câţiva ani dintr-o echipă internaţională care lucra la Strategie de dezvoltare a oraşului Iaşi - Orizont 2020 şi la un moment dat se discută despre perspectivele de dezvoltare pe suprafaţă ale municipiului Iaşi. Am transmis atunci o idee personalã pe care o voi enunţa în final.

Prutul la Ţuţora - blog Foto-Ideea
Prutul la Ţuţora

Nu ştiu în ce măsură interesează pe cineva o astfel de idee şi ce ne va aduce viitorul, dar am cãutat în timp, date care să confirme sau să infirme o ipoteză ce pare pentru unii o utopie.


În "România pitoreascã" a lui Alexandru Vlahuţă, în capitolul Valea Prutului se găseşte o frază aparent banală - "Prutul e râul pe-ale cărui ţărmuri n-a înflorit nici un oraş...” Este un lucru evident faptul că pe Prut nu s-au dezvoltat, în istoria recentă, oraşe mari cum s-a întâmplat în alte zone ale României şi ale Europei. Dar unii afirmã că nu la fel au stat lucrurile şi în alte perioade ale istoriei noastre sau, cel puţin, nu aceasta a fot viziunea strategică a vremurilor.

Iatã în continuare câteva comentarii şi idei legate de Prut, pe care le-am găsit în ultimii ani şi care fac trimitere la două localităţi cunoscute, aflate în apropierea oraşului Iaşi, aşezate de-a lungul râului ce desparte astăzi România de Republică Moldova. Este vorba de localităţile Ţuţora şi Ungheni.

Prutul la Ţuţora - urmele vechii cetaţi sunt astãzi ascunse - blog Foto-Ideea
Prutul la Ţuţora - urmele vechii cetaţi sunt astãzi ascunse
Am ilustrat postarea cu fotografii din zona de graniţã de pe Prut, aflată în proximitatea oraşului Iaşi.

Un prim articol care vorbeşte despre marea Cetate a Ţuţorei îl găsim AICI. Lucrul interesant este să aflãm cã cetatea exista pe ambele maluri ale Prutului. Sursa informaţiilor o constituie o lucrare a istoricul basarabean Vasile Iucal, director al Muzeului de Istorie şi Etnografie Ungheni şi anume "Târgul medieval Ţuţora, un oraş dispărut (1448 - 1822)".Transcriu mai jos un fragment din această lucrare.

Prutul la Ţuţora - poveştile râului - blog Foto-Ideea
Prutul la Ţuţora - poveştile râului


“Trăitorii târgurilor moldovene nu au fost doar negustori şi meşteşugari, mai ales în faza incipientă a aşezărilor respective, ci şi agricultori; ei cultivau pământul, aveau prisăci, iazuri, vii, păduri, mori şi creşteau, îndeosebi, animale s.a. Apropierea imediată de târgul Iaşi, cât şi aşezarea la un vechi văd al Prutului,  a făcut ca unul din marile drumuri comerciale ale Moldovei medievale (“drumul moldovenesc”) să treacă pe la Ţuţora, pe malul Prutului, iar statutul de vama să-i fie acordat încă de cei dintâi voievozi fapt care a determinat,  mai târziu, evoluţia locului în unul din cele mai importante centre economice, strategice şi administrative medievale aşezate pe râul Prut. Aflarea în calea Marelui Drum Comercial, statutul de vamă şi văd, de branişte şi reşedinţa domnească, fac locul atrăgător pentru meşteşugarii şi negustorii care au legătură directă cu transportul. Aici vin sătenii din împrejurimi pentru a-şi vinde produsele,  cumpărând în schimb unelte de lucru şi alte mărfuri de care au nevoie. Tutora devine atractivă economic, sporind astfel popularea aşezării. Sunt premise care, la răscrucea veacurilor XV-XVI, au determinat evoluţia vechii vame şi trecătoare la Prut în calitate de târg în Evul Mediu. Astfel, călătorul turc Evlia Celebi spune : « Negustorii şi călătorii veniţi din oraşul Iaşi, cât şi cei ce se îndreaptă într-acolo, poposesc în acest orăşel. Deoarece acest oraş se afla pe malul râului Prut,– după un obicei din vechime, aici se  percep toate plăţile vamale… În timpurile vechi, acest orăşel Ţuţora, a fost oraş portuar”.

Văzând astăzi localitatea, dar şi Prutul la Ţuţora afirmaţiile par de necrezut, dar noi oamenii dărâmam şi distrugem atât de uşor încât doar o cercetare atentă ar putea să dezvăluie adevărul istoric. Astăzi urmele zac, eventual, pe fundul apei.

Primãria din Ungheni (Rep. Moldova) - blog Foto-Ideea
Primãria din Ungheni (Rep. Moldova)
A doua localitate de la Prut este oraşul Ungheni. Acesta  a rezistat ca oraş doar pe malul stâng al râului, în Basarabia. Ceea ce atrage atenţia este investiţia majoră realizată în secolul 19 şi mă refer la podul peste raul Prut. Construcţia sa este considerată una din cauzele dispariţiei localităţii comerciale Ţuţora. Pentru cã s-a dezvoltat o altã variantã de transport. Dar aceasta din urmã nu exclude în niciun caz varianta pe apã.


Podul de la Ungheni proiectat de Gustave Eiffel
Podul proiectat de Gustave Eiffel la Ungheni peste râul Prut
 
Podul de la Ungheni este unul din proiectele realizate în zona Iaşului de către echipa de proiectanţi a cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel (vezi şi AICI).

Podul a jucat întotdeauna un rol strategic, mai ales în perioada războaielor şi nu a fost distrus niciodatã.

Ambele localităţi Ungheni (România şi Rep. Moldova) reprezintă puncte feroviare importante. Numele de "Ungheni" provine de la "unghi", referire la faptul că localitatea este situată în dreptul unei cotituri a râului Prut. Cele mai vechi însemnări despre această zonă datează din vremea lui Alexandru cel Bun (anul 1429).
De-a lungul istoriei ecartamentele s-au schimbat în funcţie de cei acre administrau localitatea: ruşii sau românii. Astfel ca astăzi pe acest teritoriu există ambele tipuri de ecartamente.

Gara Ungheni (Rep. Moldova)


Nici Ungheniul nu este departe de oraşul Iaşi. Şi ca să nu o lungesc iată şi ideea de care vorbeam la început şi pe care am enunţat-o de mai multe ori în proiectele pe care le-am făcut cu diverse instituţii (administraţie, ONG-uri, etc) din oraşul Ungheni, Republica Moldova. Într-o dezvoltare firească, oraşul Iaşi ar trebui să se întindă încet-încet către Prut şi, unindu-se cu oraşul Ungheni din Basarabia, aflat la 17 km depărtare, să se transforme într-o mare metropolă pe Prut. Cam asta a fost.

În rest!? Vizitaţi valea  Prutului şi pe partea stânga şi pe cea dreapta, locurile sunt frumoase.

Lumină bună, spor la fotografiat şi să auzim numai de bine.




  

vineri, 2 decembrie 2016

Cândva, în vacanţa mare...

Foto: Josef Koudelka_Iasi
„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto: Josef Koudelka

Eram elev în clasele primare şi mã bucuram de o frumoasã zi de vacanţã în luna august 1968. Îmi amintesc cã ai mei se pregãteau la serviciu pentru sãrbãtoarea de la 23 august, care urma peste câteva zile. O dupã-amiazã întreagã Televiziunea Românã a dat şi mai apoi a reluat şi iar a reluat şi iar şi iar, câteva zile, parcă nu se mai termina, discursul lui Nicolae Ceauşescu. Un discurs foarte vehement din care am înţeles cã era supărat pe intrarea sovieticilor în Praga. Spuneau ai mei că e pericol şi la noi, pe Prut. Se pare cã discursul s-a bucurat de succes şi am auzit vreo câteva zile comentarii favorabile în casã. Cam asta îmi amintesc de atunci.

„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi
„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi
Cei interesaţi de evenimentele din acele zile pot găsi alte detalii AICI. Nu am vãzut prea multe imagini din acea varã fierbinte. Nici înainte de 1989, dar nici mai apoi. Totul pânã acum doi ani, când am putut asista la un eveniment fotografic aparte, care mi-a amintit de sfârşitul zgomotos de vacanţă mare.

„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi
„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi

„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi
„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi
În mai 2014, Centrul Ceh Bucureşti în parteneriat cu Institutul Francez Iaşi, Magnum Photos şi Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi au organizat foto-expoziţia „Invazie 68 Praga”, a celebrului fotograf Josef Koudelka.

Josef Koudelka avea 30 de ani atunci şi a fost unul din curajoşii momentului. Timp de 7 zile, cât au stat sovieticii în Praga, Koudelka a realizat o serie de fotografii pe care mai târziu a reuşit să le trimită clandestin din ţară cãtre agenţia Magnum Photos, care le-a şi publicat în anul următor. Între timp, Josef Koudelka a emigrat şi s-a instalat în Franţa. De-abia în 1984 el a recunoscut cã este autorul fotografiilor.

Foto Josef Koudelka
Foto Josef Koudelka

Foto Josef Koudelka
Foto Josef Koudelka

Foto Josef Koudelka
Foto Josef Koudelka
Astãzi fotografiile "autorului anonim", cum l-a botezat agenţia Magnum sunt considerate lucrări clasice ale fotojurnalismului postbelic.

Prietenul Eric Kim are un articol despre Koudelka unde vorbeşte despre modul în care fotograful ceh l-a influenţat. Am reţinut trei idei din articol.

1. Fã în aşa fel ca fotografia sã vorbeascã pentru tine. Da, sunt de acord şi lucrul este valabil 100% în fotografia de stradã.

„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi
„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi

2. Experimenteazã cu camera foto. Fotografiazã cât mai mult. Singura modalitate de a obține o fotografie de stradă bunã este sã exersezi. Erik face o comparaţie cu baseball-ul. Poți citi sute de cărți despre teoriile de baseball, dar până nu te duci afară sã loveşti o minge cu o bâtă, nu vei învăța nimic.

„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi
„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi
3. Fotografiazã în primul rând pentru tine. Pe Koudelka nu par sã-l intereseze pãrerile criticilor sãi. "Nu-mi pasă ce gândesc oamenii, știu destul de bine cine sunt. Refuz să devin un sclav al ideilor lor. Atunci când stai în același loc, pentru o anumită perioadă de timp, oamenii te pun într-o cutie și se așteaptă ca tu să stai acolo liniştit."

Am ilustrat postarea cu o serie de fotografii personale, realizate la expoziţia fotograficã Josef Koudelka, organizatã la Iaşi.


„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi
„Invazie 68 Praga” - Expozitie Foto Josef Koudelka - Iasi