Se afișează postările cu eticheta foto. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta foto. Afișați toate postările

luni, 17 octombrie 2016

Omul, ciuperca atomică și fotografia

Una din maximele celebre ale lui Ansel Adams este cea în care "distribuie vina" cu privire la înţelegerea unei fotografii între cele mai importante douã persoane "prezente" permanent într-o imagine: fotograful şi privitorul.

În multe fotografii, informațiile despre oameni, evenimente şi locuri sunt explicit prezentate de către fotograf. Existã indicii şi mã refer în primul rând la fotografia documentarã - indicii vizuale clare care ne spun cine sunt oamenii, ce fac ei, unde și când a fost fãcutã fotografia.


Iasi - Drumul spre casă
Drumul spre casă

În alte cazuri mesajul nu rezultă în mod clar şi el trebuie dedus de către privitor. Aici intervine educaţia şi imaginaţia privitorului, care face o analizã rapidã pe baza experienţei şi valorilor proprii. Identitatea persoanelor din fotografie poate fi neclară, scopul lor poate fi necunoscut; timpul și locul pot fi dificil sau imposibil de determinat.

Chiar dacă nu ştie nimic despre regulă treimilor, despre liniile directoare sau spaţiul negativ privitorul încearcã sã identifice mesajul fotografiei. Între autorul fotografiei şi privitorul acesteia se stabileşte o legătură nedefinitã bazatã pe un "limbaj vizual". Conteazã foarte mult ca privitorul să cunoască elementele ce îi vor permite sã evalueze şi să înţeleagă mesajul imaginii. 

Linia directoare - Spatiul negativ - exemplu
Linia directoare (ghidează privirea) și spațiul negativ (oferă loc de desfășurare subiectului)

Din acest punct de vedere consider cã este important "ajutorul" pe care fotograful îl dã privitorului prin titlul fotografiei sale. Acesta este un element care poate indica sau sugera ideea de la care a plecat autorul imaginii.

De multe ori privitorul se uitã la o imagine şi exclamã: "ce fotografie frumoasã!" fãrã sã analizeze prea mult compoziţia, subiectul sau mesajul. Acestea sunt evaluate mai apoi. Limitat de timp, de experientã sau propriile valori admiratorul se rezumã, uneori, la o apreciere superficialã şi trece mai departe.

Aş vrea sã dau ca exemplu o fotografie renumitã a fotografului american Robert Frank (n. 1924) cunoscutã sub numele "Hoover Dăm" realizatã în 1956 (artblart_com). La prima vedere fotografia pare destul de banalã. Mai apoi, afli titlul imaginii şi cunoscând anul când a fost realizatã analizezi compoziţia. Nu ştiu dacă cele trei imagini din standul de presã prezente în fotografie au fost "aranjate" sau nu de către autor, dar având o serie de cunoştinţe şi informaţii mesajul începe sã fie din ce în ce mai clar pentru privitor.


Robert Frank - Hoover Dam
Robert Frank - Hoover Dam (foto: artblart_com - The Americans)

Prima fotografie prezintã o zonã sãlbaticã neafectatã de prezenţa omului din Grand Canyon, Colorado, Arizona-SUA.  Cea de-a doua reprezintã o imagine a barajului din Nevada - Hoover Dam, peste care trec maşini şi unde sunt  evidente "realizãrile"  omului. Ultima imagine are ca subiect "ciuperca atomicã", care la acea vreme (1956) era încã un simbol îngrozitor de puternic a ceea ce "era în stare" sã producă omul în lume.

Grand Canyon
Grand Canyon

Hoover Dam
Hoover Dam

Ciuperca atomica
Ciuperca atomicã


Într-o succesiune temporalã corectã cele trei imagini se constituie într-un mesaj clar cu privire la modul în care prezența şi activităţile omului pot "afecta" Planeta Pãmânt. Datoritã acestui mesaj fotografia lui Robert Frank este renumitã printre specialiştii în arta fotograficã. Cum am fi judecat fotografia dacã "ciuperca" s-ar fi aflat la partea de sus a standului ?"

Iar la final vine întrebarea: câţi din cei care privesc o fotografie o evalueazã în acest mod etichetâd-o mai apoi ca frumoasã, reuşită, extraordinarã, etc, etc. !? Ce spun și fac fotografii pentru a relaționa cu privitorul? Mai vorbim despre asta. Foto-Idei sunt destule...

S-auzim numai de bine!




luni, 26 septembrie 2016

Simulatoare și jocuri pentru fotografi

Până la urmă, de ce nu s-ar juca și fotografii !? Lucrurile sunt și mai interesante dacă prin joacă înveți lucruri noi în domeniul fotografiei. Și mă gândesc nu doar la tineri ci la fotografii începători în general. Voi începe cu simulatoarele iar la sfârșit voi oferi câteva exemple de jocuri care dezvoltă o serie de abilități și sunt destinate mai ales copiilor. Viitorilor artiști fotografi...

Simulatoarele de mai jos sunt aplicații online.

1. CameraSim (online - gratuit)

Te joci cu ISO, cu diafragma și cu timpul de expunere într-o versiunea ce simulează o camerã DSLR reală. Există și o versiune PRO  (pentru Desktop - Window și Mac) și care costă 29$. CameraSim Pro este un simulator de cameră  foto DSRL construit cu tehnologia jocurilor 3D. Aceasta aplicație permite instructorilor și profesorilor foto-video să demonstreze compoziția și expunerea într-un mediu 3D în mod distractiv.




 
2. Take Creative Control of your photos (online - gratuit)
Acest site este oferit de către Canon și simulează un aparet de tip EOS. Există un mic manual cu explicații de bază pentru fotografii începători. Exiztă două posibilități de a învăța cu acet simulator (Play și Challnge). În varianta <Play>, simulatorul îți permite să faci ce setări vrei și să fotografiezi cât de repede dorești. În varianta <Challenge> ești supus unui test contratimp. Într-un minut trebuie să rezolvi toate problemele pe care ți le pune simulatorul, iar apoi ești evaluat.







3. Cadrez-moi
Un joc/simulator în limba francezã cu care se pot învãta câteva reguli de bazã ale compozitiei, inclusiv regula treimilor (!).  Jocul a fost realizat de  doi studenti ai UTC (University of Technology of Compiègne).




 La final câteva "joculețe" simpatice pe aceeasi temã, pentru desktop si dispozitive mobile:


a. Studioul de fotografii a lui Barbie
Îți  pregătești studioul - inviți la casting un model Barbie - faci fotografiile și îți deschizi un mic magazin unde vei putea tipări fotografiile pe care le faci







b. Paparazzi
Ești un paparazzi și trebuie să faci fotografia cerută.





c. Celebrity Snapshot

 Îți cumperi echipament de la magazine de profil, faci și vinzi fotografii pentru a câștiga bani. Te ferești de tipii de la securitate.



Existã multe jocuri pentru fãcut "poze"  pe care le puteti gãsi AICI(1) sau AICI(2) 

Distracție plăcută, dar mai ales învățare ușoară. S-auzim de bine !



marți, 6 septembrie 2016

Hanurile Iașului

Ideea de a realiza un eseu fotografic despre hanurile de altã datã ale Iașului pare provocatore și frumoasã. Dar sã pui în aplicare o astfel de idee nu este chiar simplu pentru că în ultimii ani, urmele vechilor clãdiri sunt din ce în ce mai rare, unele construcții sunt în litigiu, iar terenurile vechi sunt astãzi rapid ocupate de noi investitii imobiliare. Câteva rãmășite arheologice din centrul orașului au fost reabilitate (vezi Pasajul Sf.Vineri în zona Hala Centralã) și au intrat în circuitul turistic, dar altele au fost demolate (de exemplu, clãdirile vechii Fabrici de Bere din Pãcurari).

Am început sã mã documentez pe subiectul acesta acum 17-18 ani pe vremea când susțineam si aveam abonați la un newsletter online ce se numea Turist-RO-Mania.

Hanul "Trei sarmale"-imagine prelucrata dupa o carte poștalã www.delcampe.net

Conform studiilor făcute de istoricul Nicolae Iorga, cel mai vechi han din zona orașului Iaşi, ce a rezistat pânã în zilele noastre este Hanul "Trei Sarmale", care apare în documente încã din anul 1675. Hanul se aflã la ieşirea din oraş pe drumul naţional ce duce spre Vaslui. Un catren cunoscut spune:

"Cãtre rai mai scurtã cale
Alta nu găseşti mai bună
Vino drept "La Trei Sarmale"
Şi-o să meargă totul strunã"

Hanul "Trei sarmale" în anul 2001
 Aflate în centru, în cartiere sau la intrările în oraş hanurile aveau denumiri diverse: han, ratoş, cârciumã sau ospeţie, iar mai târziu chiar otel (hotel).

În apropierea Spitalului Sf. Spiridon se găseşte o clãdire construită în anul1845. Este vorba de clădirea fostului Han Binder numit "otel" de către membrii Societăţii Literare Junimea,  din care făceau parte  la acea vreme M. Eminescu, Ion Creanga, Titu Maiorescu, I. Slavici, I.L. Caragiale si altii. În una din invitaţiile satirice, lansate în acei ani la Junimea se spune:



"Otel" Binder - anul 2000

"Otel" Binder - anul 2016

"Citaţiune
Membrii tuturor triburilor societăţii "Junimea", fundatori, lipoveni, caracudã şi cei nouã sunt citaţi ca în ziua de 26 octombrie să se afle la scaunul societăţii din Iaşi, unde se va da cu mult chef şi cu puţine parale, în otelul Binder, oarele 6 seara, al 20-lea praznic tradiţional. Mâncarea va fi fudulie, iar bãutura temelie. Spiritul nu este de rigoare.
Secretar: Iacob Negruzzi."


O altă ospeţie, vestitã datorită membrilor societăţii "Junimea" este Bolta Rece, numită şi "Universitas Vinorum" (universitatea vinurilor). Renumită prin pivniţele sale, ospeţia a fost ridicată în 1806, pe locul unei alte locante mai vechi. Amintind de toţi cei care i-au trecut pragul, de-a lungul timpului, Bolta Rece îşi invita şi astãzi oaspeţii să o viziteze:

"Bolta Rece"


"Drumeţule dacă sãtul de mersuri,
În târg la Iaşi va fi să-ţi fie masul,
Să te îndrepte şi acolo pasul,
La Bolta Rece se gândeste-n versuri."

"Bolta Rece" - Intrarea în grãdinã

"Bolta Rece" - Intrarea în cramã






























duminică, 4 septembrie 2016

De-ale fotografiei (II)

Magazinul Yellow Store, al celor de la Nikon a dispãrut (fizic) din Iaşi. Acum un an un alt "Store" pentru fotografi, al celor de la Canon, a fost închis. Se pare cã vânzarea camerelor foto şi a echipamentelor în acest domeniu se restrânge sau se extinde dacã vreţi, încet-încet, doar la piaţa online.

Nimic neobişnuit ar spune specialiştii. dar citeam un articol pe una din revistele online destinate fotografilor şi am tras o concluzie interesantă. Din ce în ce mai multă lume are acces la informaţie şi la instruiri în domeniul fotografiei. Iar de cele mai multe ori aceste informaţii şi date sunt gratuite.

În acelaşi timp producătorii de camere şi echipamente foto măresc preţurile propriilor produse şi limitează accesul celor care nu au "posibilităţi materiale" sau pasionaţilor care nu sunt dispuşi să aloce "o mică avere" pentru pasiunea lor cea de toate zilele.

Dacă eşti fotograf profesionist lucrurile sunt mai simple. Ai nevoie, scoţi banul, investeşti, ai cu ce să munceşti mai frumos şi mai bine şi recuperezi banul. Eşti  fotograf pasionat!? Faci rost de bani, investeşti, ai cu ce să-ţi satisfaci pasiunea, să-ţi măreşti numărul de endorfine /cm cub corp şi gata. Sau te mulţumeşti cu mai puţin şi mai ieftin şi eşti fericit pânã la adânci bătrâneţi cu ceea ce ai. 


Revenind la subiectul de bazã al acestei postãri am aflat cã de câteva zile profesorul Marc Levoy de la Universitatea din Stanford a pus la dispoziţie gratuit, celor interesaţi, cursurile sale de tehnicã a fotografiei. Toate acestea pot fi gãsite AICI . Voi mai reveni la subiect.


Acum câteva zile am invitat cititorii blog-ului FOTO-IDEEA să se înscrie la un curs gratuit finalizat cu Diploma în Photography


Prezentări, cursuri, informaţii pe înţelesul tuturor, gratuite și utile mai ales pentru începători. Cu o singurã condiţie... sã cunoascã limba engleză! În acelaşi timp producãtorii de echipamente foto contribuie la procesul de "segregare" a fotografilor pasionaţi care "AU" de cei care "NU AU".